Marocanii au avut doar trei încercări de a trage din interiorul suprafeței de pedeapsă a Croației, dintre care două au fost blocate, iar canadienii au fost într-o singură poziție similară. Canada, încurajată de o prestație bună împotriva Belgiei, a deschis scorul în primul minut, grație unei lovituri de cap a lui Alphonso Davies, dar după aceea, croații au fost siguri în defensivă.
Canada a avut șapte șuturi în restul meciului, dar toate au fost îndreptate spre poarta lui Dominik Livakovic din afara suprafeței de joc, iar acesta a fost nevoit să salveze doar unul dintre ele. Restul au fost fie blocate de apărare, fie au ratat ținta. În total, canadienii au acumulat un xG de 0,35.
De partea cealaltă a terenului, creativitatea a fost, ca de obicei, asigurată în principal de Luka Modric, Mateo Kovacic și Ivan Perisic pe bandă. Aceștia au creat nouă ocazii pentru coechipierii lor.
Andrej Kramaric a fost cel mai des la capătul acestor acțiuni. Atacantul lui Hoffenheim a înregistrat cinci șuturi, dintre care a transformat două. Marko Livaja, de la Hajduk Split, a adăugat alte trei șuturi și un gol. În total, 13 șuturi, nouă din suprafața de pedeapsă și un xG total de 2,70.
Tot ceea ce se întâmplă pe teren are un numitor comun în echipa croată. Luka Modric. El este cel care leagă mijlocul terenului de apărare și atac, ocupându-se în același timp cu mare ușurință atât de sarcinile ofensive, cât și de cele defensive. Mijlocașul de la Real Madrid joacă la acest turneu cu o energie fără precedent pentru un fotbalist de 37 de ani.
Dintre mijlocașii centrali care au jucat cel puțin 100 de minute la Cupa Mondială, Modric menține al doilea cel mai mare număr de intervenții defensive. În medie, el are 13,7 pe meci. Doar canadianul Stephen Eustáquio de la FC Porto este mai activ, cu un blocaj în plus.
Dar asta nu e tot. Dacă filtrăm duelurile de presing din date, Modric este al patrulea cel mai activ jucător din turneu, după Selim Amallah (Maroc), Ahmad Nourollahi (Iran) și Hasan Al Haydos (Qatar).
În plus, munca sa defensivă neobosită dă roade. În primul rând, acest lucru se datorează marii intuiții pe care o are pe teren. În metrica pentru înregistrarea numărului de pase interceptate, el este al doilea după Aaron Ramsey din Țara Galilor.
Modric este în continuă mișcare pe teren. Liderul incontestabil la numărul de driblinguri lungi cu mingea este tânărul spaniol Gavi, urmat de trioul format din Bernardo Silva, Mateo Kovacic și Sasha Lukic. Modric este al cincilea la o diferență mică.
În plus, niciun alt număr opt nu a trimis atâtea pase în careul advers ca el.
Mijlocașii centrali ai Croației, despre care s-a vorbit mult, au funcționat la maxim până acum, iar ei se completează perfect. În timp ce Modric creează situații periculoase mai ales prin mișcarea sa, Kovacic este periculos în ultima treime a terenului prin pasele sale, în special cele de pătrundere în suprafața de pedeapsă. Marcelo Brozovic, pe de altă parte, este foarte eficient în defensivă.
Un eșantion de două meciuri este complet irelevant în analiza fotbalistică la nivel de club (influențat de noroc, etc.), iar Croația are în continuare în față cea mai dificilă întâlnire din grupă, dar aceasta este pur și simplu capcana fotbalului de turneu. Oricum, putem deja să descriem bine ce se întâmplă în echipă și cum funcționează jucătorii individuali.
Startul croaților la Cupa Mondială este susținut de datele echipei
Dacă împărțim terenul în diferite zone și măsurăm rata de succes cu care adversarii pătrund în ele cu pasele și cursele lor, reiese că croații acordă mult mai puține ocazii pe benzi decât o echipă medie.
De asemenea, presingul funcționează bine până acum. Dacă croații pierd mingea în jumătatea adversă, reușesc să o recupereze în zece secunde în 25,57% din cazuri, ceea ce reprezintă al șaselea cel mai bun rezultat dintre toate echipele.
Dacă adversarul combină împotriva Croației în propria treime de teren, în 33,93% din cazuri Croația reușește să le întrerupă jocul înainte ca echipa să poată schimba a patra pasă. Doar Brazilia, Germania și Anglia stau mai bine.
Pe de altă parte, slăbiciunea lor este clar vizibilă în aer. Sunt pe locul al doilea, după Ghana, în ceea ce privește reușita generală a loviturilor de cap și pe locul al treilea în treimea ofensivă, după Ghana și Japonia.
Prin urmare, unele speranțe pentru Belgia pot veni din lovituri de departajare și centrări, care este o specialitate a lui Kevin De Bruyne, în timp ce nici Thorgan Hazard nu stă rău la acest capitor. Romelu Lukaku, precum și fundașii centrali Jan Vertonghen și Toby Alderweireld vor fi amenințări clare în jocul aerian.
Cu toate acestea, echipa lui Roberto Martinez nu s-a bazat prea mult pe jocul aerian. 24% din atacurile lor se termină cu centrări în careu, ceea ce este mult sub media din campionat.
În plus, centrările Belgiei sunt deseori respinse și au una dintre cele mai mici rate de reușită din turneu. Dar este de asemenea adevărat că puține lucruri au funcționat pentru ei în faza ofensivă. De altfel, mexicanii se bazează cel mai mult pe centrări, primind mingea în careu în 41% din timp în acest mod.
Diavolii Roșii ar putea avea o mulțime de probleme pe teren și în afara lui în Qatar, dar ambele echipe pornesc practic de la zero astăzi și, după toate probabilitățile, doar una dintre ele va fi în optimile de finală. Pentru un observator imparțial, ar fi păcat să nu fie Croația, fie și numai pentru că aceasta este ultima Cupă Mondială din istorie a lui Luka Modric.
Croația - Belgia se dispută joi, de la ora 17:00.