Criza olimpică se adâncește. 35 de țări cer interzicerea sportivilor ruși și belaruși
Mișcarea sporește presiunea asupra Comitetului Internațional Olimpic (CIO), care este disperat să evite ca cel mai mare eveniment sportiv din lume să fie perturbat de conflictul sângeros care se desfășoară în Ucraina.
"Mergem în direcția în care nu am avea nevoie de un boicot, deoarece toate țările sunt unanime", a declarat Jurgita Siugzdiniene.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a participat la reuniunea online la care au luat parte 35 de miniștri pentru a discuta despre posibile interdicții, a declarat anterior un purtător de cuvânt al ministerului lituanian al sportului.
Acesta a adăugat că mesajul lui Zelenskiy către participanți a fost că principiile de neutralitate nu se pot aplica invaziei Rusiei în Ucraina.
"Un privilegiu de a-l găzdui pe @ZelenskyyUa astăzi la summitul nostru privind participarea olimpică", a scris pe Twitter ministrul britanic al sportului, Lucy Frazer.
"A fost o întâlnire foarte productivă între 35 de națiuni și am exprimat foarte clar poziția Marii Britanii: atât timp cât Putin își continuă războiul barbar, Rusia și Belarus nu trebuie să fie reprezentate la Jocurile Olimpice."
În contextul în care războiul face ravagii în Ucraina, statele baltice, țările nordice și Polonia ceruseră organismelor sportive internaționale să interzică sportivilor ruși și belaruși să participe la Jocurile Olimpice.
Rusia a lansat vineri dimineață un val de atacuri asupra infrastructurii ucrainene în orașele Harkov și Zaporizhzhia, în timp ce oficialii ucraineni au declarat că o ofensivă rusească mult așteptată era în curs de desfășurare în estul țării.
"Agresiunea rusă a dus la moartea a 231 de atleți și antrenori ucraineni", a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky într-o declarație după întâlnirea cu șefii CIO ceh și ai agenției sportive naționale.
"În același timp, știm că 70% dintre sportivii ruși sunt soldați. Consider că este inacceptabil ca astfel de oameni să participe la Jocurile Olimpice în situația actuală, când, în mod evident, fair-play-ul nu înseamnă nimic pentru ei."
BOICOT
Ucraina a amenințat că va boicota Jocurile dacă sportivii ruși și bieloruși vor concura, iar boxerul ucrainean Oleksandr Usyk a declarat că rușii vor câștiga "medalii de sânge, morți și lacrimi" dacă li se va permite să participe.
Astfel de amenințări au reînviat amintirile boicoturilor din anii 1970 și 1980, din timpul Războiului Rece, care bântuie și astăzi organismul olimpic internațional.
Cu toate acestea, ministrul polonez al sportului, Kamil Bortniczuk, a declarat că boicotul nu este deocamdată în discuție.
"Nu este momentul să vorbim încă despre un boicot", a declarat el într-o conferință de presă, afirmând că există alte modalități de a pune presiune asupra CIO care ar putea fi explorate mai întâi.
El a precizat că majoritatea participanților s-au pronunțat în favoarea unei excluderi absolute a sportivilor ruși și belaruși.
"Majoritatea vocilor - cu excepția Greciei, Franței, Japoniei - au fost exact în acest ton", a spus el.
El a spus că crearea unei echipe de refugiați care să includă disidenții ruși și belaruși ar putea fi o soluție de compromis.
Cu aproximativ 18 luni înainte de începerea competiției, CIO încearcă cu disperare să calmeze apele pentru a nu periclita mesajul de pace globală al jocurilor și pentru a nu aduce o lovitură uriașă veniturilor.
În timp ce Anne Hidalgo, primarul Parisului, orașul gazdă, a declarat că sportivii ruși nu ar trebui să participe, organizatorii Paris 2024 au declarat că vor respecta decizia CIO în această privință.