ăEste marți, 11 iunie, ora 13:45, iar noi suntem pe cale să trimitem un link Zoom către Rafaela Pimenta. Întâlnirea a fost programată pentru ora 14:00, dar, așa cum se întâmplă adesea în lumea fotbalului, nu poți fi sigur de nimic. Primenta se afla la București în interes de serviciu de mai puțin de 24 de ore și urma să se îmbarce într-un zbor spre Germania pentru Euro 2024.
14:45: Ni se spune că, în cele din urmă, convorbirea va începe la ora 15:00 și că va dura treizeci de minute, deoarece Pimenta are o întâlnire importantă imediat după aceea. Dăm din cap cu bunăvoință că suntem de acord, înainte de a ne lăsa prinși într-o discuție mult prea interesantă pentru a fi întreruptă după o jumătate de oră.
Pimenta vorbește cu ușurință, în timp ce noi, cei de la Flashscore, ascultăm cu atenție povestea acestei femei cu o carieră grandioasă. Convorbirea ar fi putut continua încă o oră, cu mai multe "off the record-uri" și anecdote nesfârșite, dar a trebuit să o scurtăm. Am dori să-i mulțumim lui Pimenta pentru că ne-a acordat 17 minute în plus de interviu foarte satisfăcător.
Bună, Rafaela, este o mare onoare să putem vorbi cu tine. Marile ziare te prezintă adesea ca pe un "agent din umbră". Ești licențiată în drept internațional la Sao Paulo și ești prezentă în lumea fotbalului de două decenii. Întâlnirea cu Mino Raiola (n.r. Dumnezeu să-l odihnească în pace) a fost un moment definitoriu pentru tine și începutul unei colaborări fructuoase. Poți să te prezinți pentru a face puțină lumină asupra acestei "umbre" care planează asupra ta și să ne povestești despre începuturile tale, înainte de a-l cunoaște pe Raiola? Cum a reușit tânărul avocat brazilian să facă echipă cu un agent italo-olandez?
"Bună ziua Pablo, îți mulțumesc pentru cuvintele tale. Trecutul meu... Mă face să zâmbesc când privesc înapoi, asta pentru că lucrurile s-au întâmplat au fost întâplătoare.
Așa cum ai spus, am o diplomă în drept și, la acea vreme, predam dreptul internațional în Brazilia. Apoi, într-o zi, un prieten m-a invitat să lucrez cu el. Această persoană dorea să intre în fotbal și avea nevoie de cineva care să cunoască legile, contractele și tot ce ține de aspectul juridic. Și mi-a spus: Trebuie să mă întâlnesc cu un client, este un client străin, poți veni cu mine și poate vom face ceva împreună. Abia terminasem facultatea.
Așa că m-am dus la întâlnire și, când am ajuns, mi-am dat seama că era o întâlnire cu firma care aparținea, la vremea respectivă, lui Rivaldo și Cesar Sampaio. Aceștia erau în curs de înființare a unui club de fotbal și încercau să facă transferuri în străinătate. Aveau acorduri incipiente cu europeni.
Iar printre ei se afla și Mino (Raiola). Acolo l-am cunoscut. Și îmi amintesc că Mino a vrut să înțeleagă legea fotbalului brazilian. M-am prezentat și am început să-i explic, dar el a contestat tot ce am spus. Spunea: "Nu, nu e așa, dar nu poți face asta și așa mai departe". Atunci am ajuns la concluzia că Mino cunoștea legea braziliană - în opinia lui - mai bine decât mine. Așa că m-am retras, am plecat. O decizie destul de bună, pentru că, din această cauză, Mino m-a contactat din nou.
Aproape un an mai târziu, m-a găsit din nou, când lucram pentru guvernul brazilian. Îmi amintesc ca și cum ar fi fost ieri (n.r. râde)... Eram în Brasilia. Mi-a sunat telefonul, era un număr necunoscut. L-am ridicat și mi-a spus: 'Sunt Raiola. Te caut de luni de zile. Nu aveam numărul tău. Oamenii nu au vrut să mi-l dea'.
L-am întrebat de ce a vrut să vorbească cu mine, pentru că el cunoștea legea braziliană mult mai bine decât mine (n.r. râde). Iar el mi-a răspuns: 'Nu... pentru că, de fapt, tu ai fost singura care mi-a spus 'nu'. Toți oamenii pe care îi cunoșteam în Brazilia mi-au spus 'da, da, da, da, e bine, e bine'. Așa m-au convins să investesc acolo. Dar, din moment ce ai spus "nu", am fost interesat să lucrez cu tine. Mă poți ajuta?
I-am spus: 'Bineînțeles că te pot ajuta, dar numai dacă mă asculți. Dacă nu vrei să mă asculți, nu pot face nimic. Sunt doar un avocat'. A fost de acord și am început să lucrăm împreună. I-am spus: 'Bine, nu ai de ce să-ți faci griji, cu excepția faptului că nu sunt liberă. Lucrez pentru stat și nu sunt atât de disponibilă în totalitate pe cât ți-ai dori'.
Mi-a spus că ar avea nevoie doar să vorbim din când în când. Am spus 'ok'. Și acel faimos 'din când în când' a venit într-o frumoasă duminică. Dormeam, când am primit un telefon: 'Bună, Rafaela, transfer un jucător în Argentina. Poți să mergi cu el? Pentru că e prea departe pentru mine...'
I-am spus că e complicat pentru mine, că nu am mai făcut niciodată un transfer. Apoi mi-a spus: 'Totul e gata, nu-ți face griji. Trebuie doar să te duci cu jucătorul, să verifici că totul este în regulă, că acordul este în vigoare și că totul este bine'.
Am fost de acord, am călătorit cu jucătorul, am mers în Argentina. Și apoi mi-am dat seama că nu s-a făcut nimic. Nu exista niciun acord, nu exista niciun contract, trebuia să fac totul. Un tip ne aștepta la aeroport, voia să ne spună povestea lui.
Așa că l-am sunat pe Mino să îi explic. El nu credea. În cele din urmă i-am spus că voi găsi o soluție. Ceea ce am și făcut. Jucătorul a fost transferat la Boca Juniors. Și asta a fost prima mea experiență în lumea fotbalului și trebuie să spun că a fost extrem de intensă".
O adevărată anecdotă... Dovada că totul se întâmplă foarte repede în lumea fotbalului.
"Exact!"
Într-un articol publicat în Le Monde pe 9 septembrie 2022, intitulat "Cine este Rafaela Pimenta, avocata lui Paul Pogba?", jurnalistul a scris: "De la moartea lui Mino Raiola, pe 30 aprilie, ea a preluat ștafeta. Rezidentă la Monaco, unde se află sediul companiei fondate de Raiola, Rafaela Pimenta iubește discreția la fel de mult cum mentorul ei iubea exuberanța. Poliglotă - vorbește opt limbi străine - ea vorbește puțin în presă și nu este activă pe rețelele de socializare". Este discreția primul principiu al profesiei tale?
"Da, pentru că meseria a cerut-o. Odată cu formarea juridică vine și ideea de discreție, confidențialitate și protecție a clienților. Pentru asta ești pregătit. Iar atunci când te angajezi în aceste profesii, este pentru că vrei să ai grijă de alți oameni, să lucrezi în interesul lor. Trebuie să ai o mentalitate defensivă.
Și astfel, da, pentru mine, profesia trebuie să aibă această latură. Pentru mine, furnizorii de servicii - pentru că asta suntem - trebuie să aibă această discreție, trebuie să facă parte din profesia noastră. De exemplu, dacă mă duc la un dentist, nu vreau ca el să expună viața mea tuturor colegilor săi și întregii lumi (n.r. râde).
Cred că jucătorii s-au obișnuit să fie supraexpuși de către anturajul lor. Cei din jurul lor îi sufocă și vor să iasă în evidență. Numai că asta nu e bine... Spectacolul aparține jucătorilor.
Noi, agenții, suntem acolo pentru a ne asigura că lucrurile merg cât mai bine pentru jucătorul nostru. Trebuie să rămânem în fundal. Așa că, în opinia mea, discreția face parte din munca mea. După aceea, este un job cu multă acoperire mediatică. Există multă curiozitate... Și asta ne poate interesa și pe noi. Să scoatem la lumină anumite situații pentru binele clienților noștri, de exemplu."
Aveai deja această discreție sau este ceva ce ai deprins în timpul studiilor sau al experienței profesionale?
"Când îl ai pe Mino lângă tine (n.r. râde)... Nu știu dacă o aveam deja cu mine sau nu. Nu am avut nicio experiență profesională reală înainte. Cealaltă experiență a fost când am fost profesor. Și profesorii vorbesc tot timpul (n.r. râde)!
După aceea, când am fost în guvern, a fost vorba de cu totul altceva. Când m-am mutat în fotbal, a fost prima mea experiență profesională în acest mediu și a trebuit să învăț repede. Chiar și așa, era clar încă din timpul studiilor universitare că acest principiu avea să mă urmărească în carieră la un moment dat."
În 2022, ai preluat "cazul" Erling Haaland...
"Nu este adevărat... (n.r. intervine ea) Nu este adevărat... Cunoaștem contextul. Mai devreme, s-a spus că firma a fost fondată de Mino (Raiola). Dar asta nu este adevărat. Amândoi am înființat-o. Am scris împreună documentele companiei.
Am scris împreună actul constitutiv al companiei. Încă o dată, nu veți găsi niciodată o persoană cu atât de mult respect și admirație pentru el. Nu există. Dar, în cazul nostru, este important să subliniem că nu el a fost cel care a făcut totul. Pentru că nu este cazul. Cred că este important să subliniem acest lucru.
În calitate de femeie, am datoria de a clarifica lucrurile în această privință. Și este important și pentru că, în opinia mea, fotbalul poate permite femeilor să se emancipeze. Femeile au dreptul la propriul lor spațiu în acest mediu".
Un lucru bun făcut...
"Da, am crezut că este important să clarificăm acest aspect."
Revenind la transferul lui Haaland la Manchester City, ne poți povesti despre contextul în care a avut loc sau vreo anecdotă specială?
"Nu pot... Și aici vreau să insist asupra discreției. De ce v-am întrerupt puțin mai devreme? Am făcut-o intenționat. Haaland este clientul nostru de ani și ani de zile. Noi am fost cei care am realizat transferul la Borussia Dortmund. Și, din momentul în care Mino nu a mai fost acolo, a fost ca și cum, de la o zi la alta, a trebuit să am grijă de el.
Dar nu, nu așa s-a întâmplat. Mino și cu mine am făcut întotdeauna totul împreună. Nu spun asta pentru glorie sau pentru complimente. Trebuie să fim atenți și atunci când lucrează o femeie. Să ne întrebăm care este rolul și importanța ei.
De aceea v-am întrerupt mai devreme. Acum, ca să vorbim despre transfer, nu cred că această poveste îmi aparține. Îi aparține lui Erling Haaland. Îi aparține lui Manchester City. Eu am fost acolo în calitate de consilier. Dacă vă povestesc despre transfer, poate că vă voi spune lucruri pe care nu am dreptul să le spun.
Așa că vă pot oferi perspectiva mea, experiența mea și ceea ce m-a afectat. De exemplu, când am efectuat acest transfer, a fost un moment foarte dificil pentru mine... foarte complicat, pentru că Mino nu era acolo. Toate transferurile pe care le-am făcut în viața mea le-am făcut cu Mino.
Ceea ce urmează să vă spun este trist. Pentru că, din punctul meu de vedere, transferul Haaland a avut un gust dulce-amărui. Cu alte cuvinte, dulce și amar în același timp. Și de ce a fost așa? Pentru că Mino nu a fost acolo. Și mi-ar fi plăcut să fi fost alături de el în acel moment, în momentul transferului, în momentul semnării și mai ales în momentul primului meci al lui Haaland. Acel meci a fost un moment de bucurie pentru toată lumea. Dar, personal, am avut lacrimi în ochi pentru că mă gândeam la Mino.
Și pot spune același lucru despre transferul lui Paul (Pogba) la Juventus. În ziua în care Paul a semnat pentru 'Bătrâna Doamnă', am început să plâng. Pentru că era tot clubul Juve, era Paul, familia lui, eu... dar lipsea Mino. Au fost momente complicate".
Astăzi, ești cel mai influent agent din lumea fotbalului. În 2022, ai fost ales cel mai bun agent de jucători de către Tuttosport (datorită transferurilor lui Erling, Paul și Matthijs de Ligt). La 21 octombrie 2022, cotidianul italian te-a numit "regina incontestabilă a pieței de transferuri". Trebuie să fi fost un drum lung pentru a ajunge acolo...
"Nu mă văd așa, dar aș vrea să vă mulțumesc. Când privesc în urmă, îmi dau seama că a fost un drum lung... Foarte lung și foarte scurt în același timp. A trecut atât de repede (n.r. râde)... Cum a putut să treacă atât de repede?
Și ca să revin la întrebare, la început, a fost foarte greu să facem oamenii să ne asculte. Îmi amintesc câte ore am petrecut lucrând. Ore de sacrificiu. La acea vreme, fotbalul italian era cel mai bun din lume. Iar Mino și cu mine mergeam adesea la un bar din apropierea clubului AC Milan. Știam că, de câteva ori pe zi, oameni precum Galliani veneau la acest bar pentru a-și bea cafeaua. Și, după cum știți, cafelele italiene sunt scurte. Vii, bei și pleci (n.r. râde)!
Așa că mergeam acolo, mergeam până la Milano pentru a ne așeza în acest bar și a ne juca șansa. Și dacă se întâmpla ca acești oameni să treacă pe acolo, ceea ce dura o fracțiune de secundă, trebuia să transformăm un simplu "bună ziua" într-o ocazie de a fi primiți și ascultați.
Acesta este punctul de vedere al societății noastre, dar există și punctul de vedere al femeilor. Astăzi, femeilor le este greu să îi facă pe bărbați să le asculte în fotbal. Dar înainte era mult mai rău. Așa că a fost un drum lung și în acest sens: a trebuit să fne impunem respectul, să ne facem auzite.
A fost scurt și în sensul că am avut atâtea momente bune, momente de bucurie, momente de succes profesional și personal..."
Nu am folosit cuvântul "influent" din întâmplare - alte mijloace de comunicare te definesc ca fiind "puternică". Ai spus în Téléfoot, în data de 19 februarie 2023, că cuvântul "puternic" nu era adecvat pentru a te defini. Pentru tine, este vorba de jucător înaintea agentului: "Nu există agenți puternici, există jucători puternici", ai spus.
"Am spus asta intenționat în acea zi, pentru că mi-ar plăcea ca rolul agentului să fie reformulat. Pentru că, dacă facem asta, vom ridica profesia de agent. Pentru mine, agentul trebuie să fie un sprijin pentru clientul său.
Așa cum am spus mai devreme, noi nu suntem principalii jucători în acest joc. Nu poți să le iei puterea jucătorilor. Iar jucătorii trebuie să înțeleagă că puterea este a lor. Iar atunci când un jucător își folosește puterea și vocea, fotbalul devine un instrument, un mijloc de a schimba multe lucruri din punctul de vedere al societății.
Dacă știm cum să folosim acest lucru, iar jucătorii știu și ei, putem merge foarte departe. Nu-mi place când agenții vor să controleze totul. Asta se transformă în manipulare. Nu-mi place asta, pentru că pot exista jucători slabi.
Misiunea noastră ca agenți este, de asemenea, să consolidăm poziția și rolul jucătorilor, astfel încât aceștia să poată fi independenți. Vreau ca jucătorii să-și dorească să lucreze cu noi pentru că au nevoie.
Ceea ce îmi place, este atunci când există o relație umană reală între jucător și agent. Și, mai presus de toate, ceea ce încerc să evit cu orice preț este o relație de dependență între jucător și agent. Nu-mi place ca jucătorul să nu știe ce se întâmplă cu banii sau cu cariera sa. După părerea mea, acest lucru este de neconceput."
Vorbește-ne despre o săptămână obișnuită din viața Rafaelei Primenta.
"Aș vrea să vă pot spune una (n.r. râde)... Dacă aș avea o săptămână tipică, aș fi încântată să vă povestesc despre ea! În momentul de față, sunt la București, am ajuns la trei dimineața, iar în această seară voi lua un alt zbor, pentru că are loc deschiderea Euro la Munchen...
Așadar, într-o săptămână obișnuită, avem întotdeauna intenții foarte bune... Începem săptămâna cu intenții foarte bune! Avem un plan, avem o agendă, ne organizăm hainele, călătorim... Plecăm când e cald, ajungem când e frig (n.r. râde).
Nici nu mai știu de câte ori a trebuit să-mi cumpăr un pulover la aeroport, gândindu-mă că acolo unde mă duc va fi cald și, în cele din urmă, este foarte frig. Ultimul pulover pe care l-am cumpărat a fost săptămâna trecută și pe el scria 'Amsterdam'!
Așadar, nu există o săptămână tipică în această afacere. Trebuie să fii flexibil, iar echipa ta trebuie să fie flexibilă, pentru că, altfel, îi vei înnebuni pe toți. Și, pe lângă faptul că trebuie să fii flexibil, trebuie să ai inima bună. Cred că este o chestiune de personalitate.
Unele persoane sunt capabile să facă față lucrurilor neprevăzute. Și sunt oameni pentru care, uneori, sunt prea multe de gestionat. Așa că trebuie să fii foarte deschis la a nu avea o săptămână tipică, să mănânci ce poți, să mănânci la aeroport, să fii un adevărat fan al sandvișurilor triunghiulare. Le știu pe toate (n.r. râde)!
Trebuie să înțelegi că lucrurile nu vor ieși așa cum ai plănuit dinainte. De asemenea, mi-am făcut obiceiul de a avea o valiză mare, pentru a nu rămâne niciodată fără nimic și pentru a avea un simț al echilibrului, pentru că, dacă nu, o iei razna."
Ca femeie, și cunoscând modul în care funcționează lumea fotbalului, care sunt secretele pentru a reuși să te faci remarcată?
"În primul rând, trebuie să fii tu însuți. Înainte, mă gândeam foarte mult la cum ar trebui să mă îmbrac, dacă aș fi mai respectată dacă m-aș îmbrăca într-un anumit fel... Este evident că există întotdeauna un anumit mod de a te îmbrăca la locul de muncă, ca regulă generală. Dar nu trebuie să te lași prea mult dus de val... Dacă te lași dus de val, nu vei fi văzut ca un bărbat, pentru că nu ești bărbat.
Dacă îmi place o manichiură, trebuie să am o manichiură. Dacă îți plac unghiile roșii, fă-le roșii, pentru că, după părerea mea, nu asta este determină dacă ești respectat sau nu. Pentru mine, respectul vine atunci când știi să vorbești, când știi cum să te poziționezi, când ești serios, când ești sincer și când știi care este poziția ta.
Dacă sunt acolo pentru un jucător, sunt acolo pentru acel jucător și nimic altceva. Nu sunt aici nici pentru a face cluburile să mă placă. Sper ca cluburile să mă placă, dar mai presus de toate sunt acolo pentru a-mi reprezenta clientul. Când spunem nu unui club, nu este pentru că asta vrem. Avem întotdeauna un motiv, iar acel motiv vine de la clientul nostru. Oamenii care sunt serioși în ceea ce privește fotbalul înțeleg foarte bine acest lucru. Trebuie să știi să spui nu și trebuie să știi să spui da la momentul potrivit.
După aceea, fiecare zi este o bătălie. Nu știi niciodată ce se va întâmpla. Sunt zile în care întâlnești oameni care cred că femeile nu pot lucra în fotbal... Alții cred că este un job ca oricare altul. Așa că trebuie să fim pregătite, trebuie să fim antrenate.
Am o poveste recentă. Am avut o întâlnire într-o țară în care vorbeam limba, dar nu stăpâneam prea bine scrisul. Așa că am decis să mă duc la întâlnire cu un avocat local alături de mine, în caz că îmi scăpa ceva.
Totul a decurs bine și, la sfârșitul întâlnirii, de cealaltă parte a mesei, acești oameni i-au spus avocatului care mă însoțea: 'Chiar ai pregătit-o bine pentru lumea fotbalului, știi?'. Nu au vrut să mă insulte, dar a fost totuși o remarcă foarte nepotrivită.
Avocatul în cauză s-a înroșit pentru că remarca a fost deplasată, dar și pentru că acești oameni au crezut că el are ultimul cuvânt în fața mea... Asta este o lipsă de respect infernală. Practic, presupuneți că o femeie nu poate ști fotbal? Chiar și atunci când încerci să fii drăguț, se poate transforma rapid în machism, din păcate."
Ai acceptat să fii prezentă în documentarul despre Paul Pogba, The Pogmentary, care a fost lansat în iunie 2022. Vorbind despre tine, mijlocașul francez spune: "Are grijă de mine ca de copilul ei, așa că o consider a doua mea mamă. Ea este mama mea de afaceri". Iar tu spui: "Când a câștigat Cupa Mondială, când a fost nominalizat pentru Balonul de Aur, când s-a născut fiul său sau când și-a cunoscut soția, am fost acolo de fiecare dată". Este satisfăcător să fii considerată o a doua mamă?
"Nu contează de la cine vine. Dacă este cineva care te iubește foarte mult, pe care și tu îl apreciezi, și îți oferă astfel de cuvinte, este o mare onoare. Și este o mare plăcere".
Așa cum știi, campionul mondial din 2018 a fost implicat în două afaceri uriașe în ultimii ani. Și, ca a doua lui mamă, ești persoana cea mai potrivită pentru a răspunde la următoarele întrebări. Prima are legătură cu fratele său, unde ai gestionat acest caz delicat în culise. Întrebarea mea este aceasta: fotbalul, lumea sa, oamenii din jurul tău, mediul, etc., se învârt în jurul jucătorilor. Când faima apare în calea lor, trebuie să-i înveți cum să gestioneze asta, corect?
"Nu, nu este primul sfat pe care ar trebui să-l dai cuiva, pentru că nu ar trebui să fie niciodată ceva negativ, ceva cu care să atragi atenția... Cred că lumea este formată din oameni buni și răi. Așa că primul sfat pe care trebuie să-l dai unui fotbalist este să muncească ca un nebun pentru a reuși, pentru că nu este ușor. Succesul înseamnă o cantitate uriașă de muncă în fiecare zi și te va seca de energie.
Trebuie să dormi cu mingea! Chiar vrei să o faci? Dacă da, atunci fă-o! Și trebuie să o faci din inimă, nu pentru bani. Oamenilor nu le place când spun asta, dar nu am întâlnit niciodată un mare campion care să fi căutat banii înainte de succesul sportiv. Medaliile, cupele... pentru un jucător de fotbal, asta este mai important decât banii. Așadar, primul meu sfat este că trebuie să-ți urmezi inima și să-ți urmezi visul. Trebuie să încerci să ajungi în vârf, pentru cei care pot.
Apoi, da, următorul sfat este să fii atent în viață, evident, trebuie să fii atent. Este o afacere care atrage o mulțime de profitori, o afacere care atrage o mulțime de oameni care nu vor să facă altceva decât să trăiască în jurul unui jucător.
Și există un mare risc ca acest tip de oameni, cei care gravitează în jurul lumii fotbalului, să fie oameni care nu vor decât să îl facă pe jucător să creadă că el este cel mai bun, că are întotdeauna dreptate, că este cel mai frumos, că poate face tot ce vrea... Așa că nu trebuie să pierzi niciodată contactul cu realitatea. Într-un fel, este ca și cum ai trăi sub supravegherea lui 'Big Brother'. Și dacă nu ești atent, îți pierzi simțul realității. Uneori, cei din jurul nostru minimalizează constant lucrurile... Pentru că vor ca tu să fii cel care plătește cina."
Paul Pogba a primit o suspendare de patru ani pentru dopaj, pe 29 februarie. Mijlocașul francez (30 de ani) a fost depistat pozitiv la testosteron pe 10 august 2023. Ai spus: "Paul nu a vrut niciodată să încalce regulile". Poți să explici lumii cine este Paul Pogba și cum de acest jucător nu a vrut niciodată să încalce regulile?
"Când am spus asta, a fost un răspuns ad-hoc, specific contextului unei întrebări. Din respect pentru Paul și pentru autoritățile care se ocupă de clarificarea a tot ceea ce se întâmplă, prefer să nu adaug nimic. Pentru că, în calitate de avocat, înțeleg că, atunci când ești în poziția de a gestiona un caz sau de a fi judecător, nu este bine când există zvonuri care interferează cu dezbaterea.
Cel mai bun lucru pe care îl poți face, dacă vrei să faci ceva bun pentru Paul, dacă îl iubești foarte mult, așa cum îl iubesc eu, este să nu spui nimic. Nu spui nimic și lași lucrurile să se clarifice în timp".
Revenind la tine, te consideri un exemplu de reușită pentru oricine vrea să ajungă în fotbal?
"Încerc să dau tot ce am mai bun în fiecare zi. Iar dacă asta îi poate inspira și motiva pe cei care mă ascultă sau mă citesc, ar fi minunat."
Poți să le dai câteva sfaturi de viață celor care vor să ajungă în fotbalul profesionist?
"Nu este o profesie în care reușești peste noapte. Dacă oamenii cred că se vor îmbogați, au doar fantezii... Dar nu este atât de simplu, pentru că ești plecat 300 de zile pe an, ajungi la 7 dimineața și pleci la 8 seara. Pierzi mult timp cu familia și cu cei dragi. Așadar, pregătiți-vă, pregătiți-vă să cunoașteți fotbalul, să cunoașteți legile, regulamentele, să vorbiți cât mai multe limbi.
Și am impresia că oamenii consideră că a fi agent este același lucru cu a fi avocat, dar nu este așa. Trebuie să știi despre fiziologie, nutriție și psihologie, trebuie să știi cum funcționează un campionat și regulile jocului. Să cunoști legea nu este suficient. Și trebuie să fii pasionat și să vrei să înveți ceva nou în fiecare zi.
Fac această meserie de 30 de ani și, de îndată ce pot, urmez cursuri noi. În acest moment, de exemplu, citesc o carte a unui psiholog care vorbește pentru prima dată despre schimbările care au avut loc în creierul adolescenților care au crescut în lumea digitală de astăzi, după ce a adunat o cantitate uriașă de date. De ce vreau să înțeleg mentalitatea unui adolescent? Pentru că acești adolescenți vor deveni fotbaliștii de mâine.
Așa că trebuie să înveți mai multe, nu doar despre fotbal. Apoi, există reguli care trebuie respectate. Există reguli de respectat. Legea este acolo pentru a fi respectată, inclusiv legile fiscale. Noi nu suntem aici pentru a încălca regulile."
În opinia ta, care este principalul defect al agenților de fotbal în acest moment?
"Principalul defect este atunci când agentul crede că poate face totul, când de fapt nu poate, pentru că nu știe totul. Iar clientul său are nevoie de mai multe tipuri de sfaturi. Și nu trebuie să-ți fie teamă să deschizi ușa altor consilieri. Pentru că eu nu sunt un consilier financiar, de exemplu. Cu toate acestea, obligația mea este să îi ajut să aleagă persoana potrivită pentru nevoile lor financiare. Noi avem o rețea și avem experiență, putem prezenta 3-4 persoane, astfel încât să îi ajutăm să ia decizii."
Care este cel mai mare defect al tău?
"Poate că cel mai mare este... (n.r. se gândește...). Mă pot gândi la o mie (n.r. râde). Încerc prea mult să fiu perfectă. În Brazilia, se spune că perfectul este dușmanul binelui. Uneori trebuie doar să faci lucrurile bine, în loc să încerci să le faci perfect.
Dar uneori asta mă reține, pentru că sunt prea exigentă cu mine însumi, când tot ce trebuie să fac este să accept lucrurile așa cum sunt, atât cu echipa mea, cât și cu jucătorii. Faci ceea ce poți".
Și o ultimă întrebare, pentru că fanii lui City, Real Madrid, Barcelona și ai celorlalte cluburi mari vor să știe. Ai mai spus la Téléfoot că Erling Haaland valorează 1 miliard de euro. Dar există zvonuri că are o clauză în contract... Nu am de gând să îți cer să confirmi acest lucru. Dar aș vrea să te întreb următorul lucru: Erling Haaland este o oportunitate fantastică pentru cluburile care și-ar putea permite și pentru cele care îi pot oferi un proiect sportiv demn de nivelul său?
"Când am spus că această sumă corespunde valorii sale, nu mă refeream lavaloarea sa de transfer. Mă refeream la valoarea unui jucător de top la acea vârstă, cu o marjă enormă de îmbunătățire - și când am spus asta, nici măcar nu realizase tripla cu City - un jucător care este cel mai bun marcator din Premier League deși a fost accidentat timp de două luni... este un jucător cu un mare potențial.
Ce văd eu când fac această estimare? Văd toate considerentele financiare care se învârt în jurul lui, chiar dacă este un jucător serios, care muncește din greu, este organizat, concentrat și nu se pierde niciodată. Este la Manchester City de doi ani și nu a existat niciodată vreo bârfă despre el. Profilul său reprezintă o valoare uriașă în ochii sponsorilor și a cluburilor, precum și în ceea ce privește vânzările de tricouri și expunerea mediatică.
Și toate acestea, puse cap la cap: vânzări de bilete, drepturi TV, tot ceea ce va câștiga Erling de-a lungul carierei sale, sunt convinsă că va depăși un miliard."
În cele din urmă, crezii că un jucător ca el ar trebui să fie un "om al unui singur club"?
"Nu știu, dar cred că proiectul Erling Haaland este unul care va fi de viitor. Va depinde și de tendințele din fotbal. În orice caz, un lucru este sigur astăzi: Erling Haaland se simte ca acasă la Manchester City! El este angajat 1000% în proiectul City și așteaptă deja cu nerăbdare noul sezon alături de club."
Vă mulțumim foarte mult!
"Vă mulțumesc foarte mult, sper că a decurs bine".