FlashFocus: Vladimír Weiss, unul dintre cei mai buni antrenori din istoria Slovaciei
Pentru a surprinde pe deplin parcursul impresionant al fiecăruia dintre membrii familiei Weiss, o carte de tip saga ar fi necesară. Totuși, atenția lumii fotbalului este acum concentrată asupra performanțelor antrenorului Vladimír Weiss, ajuns la vârsta de 59 de ani. Fostul mijlocaș are o nouă realizare semnificativă în cariera sa de antrenor, ducând un al doilea club slovac în grupele Ligii Campionilor. Aceasta este doar una dintre numeroasele reușite notabile pe care le-a bifat în parcursul său profesional.
Weiss a cunoscut succesul și ca jucător. Urmând exemplul tatălui său, a purtat cu mândrie tricoul echipei naționale cehoslovace. Momentul său de glorie a venit pe 2 februarie 1994, când a înscris primul gol din istoria echipei naționale independente a Slovaciei, în meciul împotriva Emiratelor Arabe Unite. După retragerea sa din activitatea de jucător, Weiss a făcut pasul către antrenorat, lăsând în continuare o amprentă profundă în fotbal.
Miracolul cu Artmedia
Vladimír Weiss și-a încheiat cariera de jucător activ la Petržalka, purtând cu mândrie banderola de căpitan. În ultimele sezoane ca jucător, a fost și antrenor secund, iar în scurt timp, după doar doi ani, a preluat conducerea echipei. Deși puțini aveau încredere în tânărul antrenor, Weiss a reușit să transforme o echipă formată în mare parte din jucători locali, lipsiți de experiență internațională, într-o poveste de succes.
În toamna anului 2005, clubul modest din Bratislava a realizat un adevărat miracol sportiv. După ce echipa din Košice a fost prima echipă slovacă ce a ajuns în faza grupelor Ligii Campionilor, Artmedia a urmat același traseu de succes. Echipa lui Weiss a eliminat formația kazahă Kajrat Almaty, a obținut o victorie legendară împotriva lui Celtic iar aventura lor de vis s-a încheiat cu o lovitură de pedeapsă memorabilă care a trimis-o pe Partizan Belgrad acasă. Această performanță a rămas în istoria fotbalului slovac ca una dintre cele mai mari reușite pe scena europeană.
Echipele din estul Slovaciei și, mai târziu, Žilina, nu au reușit să câștige niciun punct în Liga Campionilor. În schimb, formația condusă de Ján Kozák Jr. și atacantul Juraj Halenar, care a trecut între timp în neființă, a acumulat șase puncte. Într-o grupă dificilă, cu adversari precum Inter Milano, FC Porto și Rangers, echipa slovacă a fost extrem de aproape de a se califica în fazele eliminatorii. În ultima confruntare, însă, rezultatul nu a fost de partea lor și le-a spulberat speranțele de promovare.
Soarta ar fi putut fi diferită. În ultimul meci din grupă, Artmedia a oferit o prestație deosebită împotriva gigantului portughez FC Porto. După fluierul final, jucătorii din Bratislava aveau motive să se simtă nedreptățiți. Stopperul lui Porto, Pepe, a comis un henț evident în propriul careu, dar arbitrul german Markus Merk a ignorat incidentul, refuzând să acorde un penalty care ar fi putut schimba soarta meciului. Partida s-a încheiat cu un scor de 0-0, lăsând echipa slovacă la un pas de o realizare istorică.
Slovacia lui Mourinho
După un scurt periplu în Rusia, la echipa Saturn Moscova, Vladimir Weiss s-a întors la Petržalka în 2007, unde a cucerit al patrulea său trofeu pe malul drept al Dunării. Clubul scoțian Heart of Midlothian s-a arătat foarte interesat de serviciile sale, iar la Vilnius, Weiss a purtat negocieri cu patronul lituanian Vladimir Romanov. Totuși, discuțiile nu s-au concretizat într-un acord. În iulie 2008, Weiss a devenit al optulea selecționer al echipei naționale a Slovaciei.
Obiectivul său principal a fost calificarea echipei la Campionatul Mondial, o misiune dificilă. Slovacia a avut un start promițător, obținând primul punct important în meciul de acasă împotriva Sloveniei, însă presiunea a fost prea mare, iar partida s-a încheiat cu un 0-2. Astfel, totul urma să se decidă în meciul crucial de la Chorzów. În cele din urmă, visul de a participa la Mondialul din Africa de Sud a devenit realitate, pe un teren acoperit de zăpadă, grație unui autogol nefericit al fundașului polonez Seweryn Gancarczyk, care a declanșat o euforie imensă în tabăra slovacă.
Debutul Slovaciei la Cupa Mondială a fost marcat de o remiză în meciul de deschidere împotriva Noii Zeelande, în care adversarii au egalat cu în ultimele secunde, cu aproximativ 30 de secunde înainte de final. După înfrângerea cu Paraguay, scor 0:2, tensiunea a crescut în rândul echipei slovace. În perspectiva meciului decisiv cu Italia, favorită, Vladimir Weiss nu s-a abținut de la critici. El a făcut declarații virulente și a abordat jurnaliștii într-un mod controversat, provocând o mare atenție din partea presei.
În ciuda controversei, Weiss avea un plan bine pus la punct. Într-o mișcare strategică inspirată de legendarul José Mourinho, el a reușit să distragă atenția și să creeze un climat favorabil echipei sale. Astfel, Slovacia, condusă de căpitanul Marek Hamsik, a reușit să înfrunte și să elimine campionii din 2006, Italia, cu un rezultat surprinzător de 3:2. De asemenea, echipa slovacă a avut o prestație notabilă în optimi, dar a fost învinsă la limită, 1:2, de către Olanda, punând capăt parcursului lor în turneu.
Georgia și era revoluționară
În ultimii ani, echipa națională a Georgiei a demonstrat că nu mai este doar o prezență pasageră în competițiile internaționale. Participarea la EURO 2024 a fost o dovadă clară a progreselor semnificative în fotbalul din această regiune, progrese în care Vladimir Weiss a jucat un rol esențial.
Înainte de Weiss, cinci antrenori străini au încercat să îmbunătățească nivelul fotbalului georgian, dar niciunul nu a reușit să depășească impactul pe care l-a avut slovacul. Dacă am aduna toate meciurile jucate de acești antrenori, doar atunci ar putea rivaliza cu numărul de meciuri al lui Weiss. După patru ani de mandat, bilanțul său a fost unul remarcabil: 16 victorii, 15 egaluri și 16 înfrângeri.
Pentru prima dată, Vladimir Weiss a convocat la echipa națională jucători care acum bat recorduri locale. Deși nu a reușit să îndeplinească obiectivul de a se califica la turneul final, nu a fost departe de realizarea acestuia. În finala barajului pentru EURO 2020, echipa georgiană a pierdut la limită, cu 0-1, în fața Macedoniei de Nord. Deși acest eșec a fost o mare dezamăgire, Weiss a părăsit țara cu capul sus. Așa cum a spus el însuși, iubește Georgia și o va considera întotdeauna a doua sa casă.
De asemenea, Weiss a reușit să câștige aprecierea multora dintre jucătorii săi. După o perioadă petrecută în Slovacia, unde a semnat pentru Slovan. Giorgi Tchakvetadze unul dintre cei mai remarcabili jucători sub comanda sa, a impresionat în Bratislava și a obținut un transfer la Watford. Dzhaba Kankava, cunoscut pentru devotamentul său, a devenit un favorit al suporterilor, iar Guram Kasia, cu rolul său crucial în apărare, este un pilon de bază atât la Slovan, cât și în echipa națională a Georgiei, unde poartă banderola de căpitan.
Crema Europei
Vladimir Weiss a revenit la Slovan Bratislava în mai 2021. Sub conducerea sa, echipa Belasí a dominat competiția internă, câștigând de patru ori titlul de campioană și o dată cupa națională. De asemenea, a reușit să avanseze în două rânduri în faza grupelor Conference League. „Visez să văd echipe mari și jucători de clasă mondială, cum ar fi Real Madrid sau Barcelona, jucând pe acest stadion. Nu spun că se va întâmpla imediat, dar este o mare provocare să aducem astfel de cluburi aici”, declara el la scurt timp după revenirea sa.
După câteva încercări eșuate, Weiss a reușit în cele din urmă să-și îndeplinească visul. După mai bine de două decenii, Slovan Bratislava are oportunitatea de a înfrunta echipe de top, precum Manchester City, Bayern Munchen și AC Milan, ceea ce reprezintă o mare realizare și o recompensă pentru munca depusă.
Un aspect emoționant al acestui succes este că Vladimir Weiss se bucură de aceste realizări alături de fiul său. În sezonul 2023/24, fiul său a debutat în carieră și este deja unul dintre liderii echipei, atât pe teren, cât și în afara lui. Relația strânsă dintre cei doi se reflectă în trăsăturile lor similare: sunt ambii explozivi și dispuși să se sacrifice pentru echipă. Împreună, vor scrie istorie, iar Slovacia va deveni un campionat puternic și va reveni printre Crema Europei.
