Publicitate
Publicitate
Publicitate
Mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

EXCLUSIV. Niklas Schmidt vorbește despre presiunea lui Carles Martínez Novell și impactul stadioanelor germane

Niklas Schmidt
Niklas Schmidt Nathan Barange / DPPI via AFP
În timp ce mulți jucători francezi se îndreaptă către Bundesliga, Niklas Schmidt (26 de ani) a mers în direcția opusă. Mijlocașul format la Werder Bremen evoluează la Toulouse de trei ani și și-a găsit locul într-un efectiv cosmopolit al echipei Violette. Pentru Flashscore, el analizează începutul său de sezon, evoluția rolului său sub conducerea lui Carles Martínez Novell, progresul echipei sale și, desigur, vorbește despre Toni Kroos și Johan Micoud.

Flashscore: Cum vezi începutul de sezon al lui Toulouse, cu două puncte din 3 meciuri?

Niklas Schmidt: Primele două meciuri au fost foarte bune. Cu Nantes, ne-am creat multe ocazii, dar nu le-am putut transforma. La Nisa, pe un teren oribil, așa cum ați văzut la televizor, a trebuit să ne adaptăm condițiilor. Am făcut tot ce ne-a stat în putință, iar remiza a fost un rezultat foarte bun în fața unei mari echipe. În cele din urmă, cu Marseille, am început bine, dar cartonașul roșu (pentru Frank Magri, n.r.) venit atât de devreme a schimbat totul. Am fost ghinioniști. Întotdeauna vrem să dăm totul și ne-am concentrat pe ceea ce urmează.

Din punct de vedere personal, ai început meciul cu Nantes și ai făcut un joc foarte bun. După aceea, ai intrat abia pe final de meci. Cum apreciezi prestația?

Am avut 60 de minute bune împotriva lui Nantes, dar sunt și deciziile antrenorului. Desigur, nu este plăcut să fii în primul unsprezece în prima zi și apoi să te afli pe bancă în următoarele două meciuri. Nimeni nu iubește să fie pe bancă, dar îmi dau tot interesul în antrenamente, muncesc și voi avea mai multe opțiuni în următorul meci. Fac tot ce pot în fiecare zi, atât pentru mine, cât și pentru echipă.

"Toulouse progresează și este printre cele mai bune cluburi din țară"

Carles Martínez Novell a fost antrenor la Masia, academia Barelonei. Știi cât de important este mijlocul terenului pentru un antrenor catalan: pune asta mai multă presiune pe tine?

(n.r. Zâmbește) El are standarde foarte înalte. Pentru mine, nu este o presiune. Dimpotrivă, este o plăcere să vin la antrenament pentru că în fiecare zi învăț multe despre rolul meu de mijlocaș, cel mai dificil post într-o echipă după părerea mea. Trebuie să fii pregătit, proaspăt și cu mintea limpede tot timpul. Primesc multe mingi și asta îmi place la el.

Toulouse dispune de un colectiv foarte cosmopolit. Este acesta un avantaj sau o dificultate pentru a te înțelege pe teren, în special în ceea ce privește comunicarea?

Suntem toți foarte apropiați, în special pentru că, în fiecare zi, învățăm multe lucruri unii de la alții. Sunt atât de multe naționalități și limbi, și când un jucător nou sosește, suntem foarte entuziasmați să-l cunoaștem pentru a împărtăși experiențele noastre și campionatele în care am jucat. Învățarea este cel mai important lucru. Cred că acest spirit se reflectă pe teren.

Care sunt ambițiile tale în acest sezon în ceea ce privește clasamentul? E posibil să vă situați în partea superioară a clasamentului?

Să jucăm în Liga Europa împotriva unor echipe mari a fost foarte palpitant pentru fiecare dintre noi și, desigur, ne dorim să revenim acolo. Dar Liga 1 este un campionat dificil. Echipele din partea inferioară a clasamentului sunt capabile să joace foarte bine și, la începutul meciului, totul este 50-50. Ne dorim să câștigăm toate meciurile, dar trebuie să acceptăm și că există întotdeauna o opoziție reală și că trebuie să fim întotdeauna concentrați. Trebuie să ne adaptăm mereu și să fim la 100%.

Urmează un meci cu Le Havre, o echipă promovată care s-a menținut fără un buget mare, dar cu multă determinare. Este acesta un meci capcană pentru Toulouse?

Da, și va trebui să avem controlul, să fim bine poziționați. Va trebui să ne apărăm bine, să facem eforturi. Și, în special, avem nevoie să marcăm și va trebui să ne creăm ocazii pentru a reuși să înscriem. Avem încredere în noi pentru a câștiga.

Ești un german în Ligue 1, ceea ce vedem destul de rar în comparație cu numărul de jucători francezi care evoluează în Bundesliga. Ce face acest campionat atât de atractiv?

Este unul dintre cele mai bune campionate din lume și în fiecare săptămână stadioanele sunt pline. Acesta este un aspect foarte important. Sunt mulți jucători foarte buni formați în Franța și atunci când doresc să facă un pas înainte, se gândesc tot mai mult la Germania. În Bundesliga, ai 90 de minute de presiune constantă, ai foarte puțin timp pentru a te organiza cu mingea, în special la mijloc. În Franța, este totul mai calm și, când ajungi în ultimul treime, trebuie să știi să găsești spațiile, deoarece acestea aproape că nu există din cauza blocului compact al adversarului și a stabilității apărării.

Ai menționat atmosfera de pe stadioanele din Bundesliga: este aceasta o marcă înregistrată?

Da, clar. Suporterii, care nu au neapărat mulți bani, sunt dedicați clubului lor, iar jucătorii vor să li se revanșeze la fiecare meci. Aceasta este poate una dintre cele mai mari diferențe dintre cele două campionate.

 

Am discutat la începutul sezonului cu colegul tău, Warren Kamanzi: TFC (Toulouse Football Club) este în competiție cu Stade Toulousain, cea mai bună echipă de rugby din lume. Totuși, suporterii voștri sunt printre cei mai fideli și cei mai implicați. Asta trebuie să vă motiveze?

Absolut! Am putut vedea entuziasmul lor după finala Cupei Franței și în meciurile din Cupa Europei. Mai ales, săptămână de săptămână, observăm că tot mai mulți oameni vin la stadion și atmosfera este într-adevăr fierbinte, în special la meciurile cu PSG, OM și OL. Nouă ne place foarte mult asta, deoarece arată și că Toulouse progresează și este printre cele mai bune cluburi din țară.

Micoud, o adevărată legendă în Bremen

Unul dintre cei mai cunoscuți jucători din echipă este Guillaume Restes, care a devenit vicecampion olimpic. Care e părerea ta despre el?

Este probabil unul dintre cei mai buni portari tineri nu doar din Franța, ci și din Europa. Îi spun asta în fiecare zi (n.r. zâmbește). Are tot ce-i trebuie pentru a deveni un portar de primă clasă. Trebuie doar să-l vedeți la antrenament, mereu zâmbitor și muncind din greu.

În acest sezon, vestiarul l-a primit pe și pe Djibril Sidibé, campion mondial în 2018. Cât de important este să ai un astfel de lider?

Trebuie să-i respecți pe toți jucătorii, dar când un astfel de jucător intră în vestiar, face impresie, chiar dacă el nu o arată. Încetul cu încetul, a început să vorbească mult cu noi și ne ajută foarte mult atât pe teren, cât și în afara lui. Suntem o echipă tânără. Să avem modele ca Djibril și Joshua King este un lucru foarte bun pentru club, dar și pentru mine și coechipieri.

Înrebarea capcană! Ai debutat ca profesionist la Werder Bremen: Johan Micoud sau cu Toni Kroos?

(n.r. Râde) Dacă vorbești cu fanii din oraș, care au trăit titlurile, ei vor spune Micoud. Generația mea va spune Kroos, pentru că el este unul dintre cei mai buni mijlocași din lume. Micoud este o adevărată legendă în Bremen, un jucător excelent și toată lumea îl cunoaște.

Când crești ca jucător și cu atât mai mult ca mijlocaș, este un avantaj să ai acești doi jucători ca referințe în succesul clubului tău de formare?

Evident, deși fiecare jucător este diferit în stilul său de joc. Când vezi ce au reușit să realizeze săptămână de săptămână, timp de peste 15 ani și la un nivel atât de înalt, este un exemplu, în special în ceea ce privește capacitatea de a se gândi mereu la următorul meci și de a nu se culca pe o ureche. Pentru orice jucător, este o sursă de inspirație.

Ultima întrebare: ce îți dorești de la acest sezon?

În primul rând, aș vrea să vorbesc despre echipă. Nimeni nu câștigă un meci singur… cu excepția lui Messi (n.r. râde). Ca grup, vrem să câștigăm toate meciurile, să progresăm, să ne fixăm obiective mari. În ceea ce mă privește, îmi doresc să joc în toate meciurile, în fiecare săptămână și să o fac cât mai bine pentru a ajuta echipa și a mă îmbunătăți în fiecare zi.