Iran la Cupa Mondială: Ce rol joacă fotbalul în protestele din țară

În momentul în care camerele de filmat au trecut prin dreptul jucătorilor iranieni la meciul de debut la Cupa Mondială din Rusia din 2018, telespectatorii au putut vedea o întreagă echipă intonând imnul național, unii dintre ei ținându-și mâna în dreptul inimii.

Iar după ce marocanul Bouhaddouz a marcat în proprie poartă în al cincilea minut al prelungirilor indicate de arbitru, străzile din Teheran s-au umplut de oameni fericiți, care sărbătoreau a doua victorie din istorie a țării lor la un turneu final.

Iranienii au ieșit și anul acesta în stradă, dar din cu totul alte motive.

O moarte prematură

Pe 16 septembrie 2022, Mahsa Amini, o tânără iraniancă în vârstă de 22 de ani, a murit într-un spital din Teheran la doar câteva zile după ce a fost arestată de poliția de moravuri pentru că nu ar fi respectat regulile stricte care obligă femeile să își acopere părul în întregime în spațiul public. 

Martorii au spus că femeia a fost bătută că bestialitate în duba poliției, o acuzație respinsă de forțele de ordine. Autoritățile au comunicat că Masha Amini ar fi murit din cauza unui atac de cord, însă familia a refuzat să creadă așa ceva, argumentând că tânăra era perfect sănătoasă în momentul în care a ajuns în custodia oamenilor legii.

Decesul femeii a provocat furia iranienilor, care au ieșit în stradă pentru a cere să se facă dreptate. Protestele s-au extins cu repeziciune, iar regimul Islamic a intervenit în forță în încercarea de a le înăbuși. 

Lumea sportului iranian nu a rămas indiferentă la ce se întâmplă în țară, sportivii dorind să arate că sunt alături de protestatari.

Proteste pe și în afara terenului de fotbal

În prima ligă iraniană de fotbal, jucătorii au refuzat să se mai bucure după golurile marcate, camerele televiziunii de stat care transmitea partidele arătându-i doar pe jucătorii echipelor în poarta cărora tocmai se înscrisese. 

La începutul lunii noiembrie, jucătorii uneia dintre cele mai iubite echipe din Iran, FC Esteghlal, au condiționat prezența lor la ceremonia de premiere din Supercupă. Ei au cerut ca trofeul să le fie înmânat fără muzică pe stadion și fără focuri de artificii. Regizorii au pus capăt imediat transmisiunii.

Aceste evenimente s-au petrecut fără spectatori în tribună. După izbucnirea protestelor autoritățile au decis ca toate meciurile de fotbal să se dispute cu porțile închise, de teamă ca masele mari de suporteri să nu se transforme într-o problemă de securitate.

Gesturile de protest ale fotbaliștilor nu au apărut, însă, doar la nivel local. La finalul lunii septembrie, la doar câteva zile după moartea Mashei Amini, jucătorii naționalei au refuzat și ei să se bucure pentru egalul obținut în fața campioanei Africii, Senegal.

În meciul disputat la Viena, suporterii iranieni au fost împiedicați să ajungă în tribune de forțele de securitate trimise special în Austria de autoritățile din Teheran. Prin intermediul portavocilor și a boxelor amplasate în afara stadionului, grupurile de iranieni au făcut o gălăgie atât de mare încât în țară meciul a fost transmis fără sonor. 

Legendele fotbalului iranian susțin protestele

Ali Daei, cel mai bun marcator al naționalei Iranului, a declarat pe 15 noiembrie că nu va fi prezent la Cupa Mondială din Qatar în semn de solidaritate cu protestatarii iranieni.

"Am respins invitația oficială a FIFA și a Federației de Fotbal din Qatar de a participa la Cupa Mondială împreună cu soția și fiicele mele", a scris el pe Instagram, una dintre puținele rețele de socializare permise de regimul Islamic.

"Prefer să fiu alături de voi în țara mea natală și îmi exprim compasiunea față de toate familiile care au pierdut persoane dragi în aceste zile", a adăugat Daei, care a marcat 109 goluri pentru Iran între 1993 și 2006, record doborât anul trecut de portughezul Cristiano Ronaldo.

După publicarea acestui mesaj au apărut zvonuri că Daei ar fi fost arestat, i s-ar fi confiscat pașaportul și ar fi riscat chiar să fie condamnat la moarte pentru trădare. Federația iraniană de fotbal a anunțat că niciuna dintre aceste informații nu este adevărată. 

În schimb, fostul fotbalist internațional iranian Ali Karimi a fost inculpat în absență de către autoritățile de la Teheran pentru sprijinul acordat protestatarilor antiguvernamentali.

Karimi, fost jucător la Bayern Munchen și fost căpitan al echipei naționale de fotbal a Iranului, a condamnat moartea Mashei Amini și a cerut forțelor de securitate să nu mai permită ”vărsarea de sânge nevinovat”.

După ce a marcat un gol în finala Emirates Intercontinental Beach Soccer Cup, fotbalistul Saeed Piramoon a mimat gestul de tăiere a părului - semnalând astfel că este alături de protestatari. Iranul a învins Brazilia în finala acelei competiții, dar din nou jucătorii au ales să nu se bucure pentru acest succes.

De asemenea, fotbalistul Sardar Azmoun a riscat selecția pentru Cupa Mondială după ce a criticat guvernul într-o postare pe Instagram.

“Merită acest sacrificiu pentru un fir de păr al femeilor iraniene. Să vă fie rușine vouă, celor care ucideți oamenii atât de ușor. Trăiască femeile iraniene”, a scris Azmoun, care în cele din urmă a prins lotul Iranului pentru Cupa Mondială.

Ce se va întâmpla în Qatar?

Naționalele de baschet, volei și polo s-au alăturat și ele acestui val de solidaritate cu protestatarii și au refuzat să cânte imnul național înainte de începerea partidelor.

Gesturile lor nu au avut, însă, un impact de amploare. Cel puțin nu așa cum ar putea avea refuzul naționalei de fotbal de a cânta imnul la turneul din Qatar. Sau refuzul jucătorilor de a celebra marcarea unui gol. Sau chiar repetarea acelui gest care mimează tăierea părului.

Autoritățile iraniene știu că astfel de gesturi sfidătoare la adresa regimului vor fi mult mai greu de mușamalizat pe uriașa scenă internațională oferită de Cupa Mondială. Și ar fi cu atât mai greu de digerat pentru că ar surveni în partide cu echipe ale unor națiuni precum Anglia și Statele Unite, pe care regimul autoritar de la Teheran le consideră dușmani de moarte. 

Selecționerul Iranului, Carlos Queiroz, a insistat că jucătorii iranieni rămân liberi să protesteze în timpul Cupei Mondiale, cu condiția să se conformeze regulamentelor turneului.

"Jucătorii sunt liberi să protesteze așa cum ar face-o dacă ar fi din orice altă țară, atâta timp cât se conformează regulamentelor Cupei Mondiale și este în spiritul jocului", a declarat Queiroz la o conferință de presă organizată în Doha.

Pentru iranienii din țară Cupa Mondială nu va mai avea cu siguranță farmecul edițiilor anterioare. Cum s-ar mai putea bucura cineva de golurile echipei naționale când pe stradă mor oameni care cer dreptate? 

Asta nu înseamnă, însă, că iranienii nu se vor mai uita la meciuri. O vor face, doar că probabil vor spera ca jucătorii naționalei să le ofere altfel de momente de mândrie.