Publicitate
Publicitate
Publicitate
Mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Istoria mingilor de la Cupa Mondială - de la "Tiento" din 1930 la "Al Rihla" din 2022

Kevin Roethig
Istoria mingilor de la Cupa Mondială - de la "Tiento" din 1930 la "Al Rihla" din 2022
Istoria mingilor de la Cupa Mondială - de la "Tiento" din 1930 la "Al Rihla" din 2022Profimedia
În 1954, selecționerul Germaniei, Sepp Herberger, a declarat: "Mingea este rotundă, iar un meci durează 90 de minute". Dar acest citat legendar s-a aplicat mai puțin la primele Cupe Mondiale, când mingea nu era tocmai rotundă.

Noua minge pentru Cupa Mondială din Qatar, "Al Rihla", lasă o impresie deosebită. Cuvântul Rihla provine din literatura arabă și înseamnă călătorie. Vă propunem o călătorie de la "Tiento", mingea de la prima Cupă Mondială din Uruguay, în 1930, până la "Al Rihla", balonul care va fi folosit anul acesta în Qatar.

În special, la primele Cupe Mondiale, mingile puteau fi văzute oricum, dar nu rotunde. La prima Cupă Mondială din Uruguay, au fost folosite două mingi diferite, "T-Model" și "Tiento". Ambele baloane nu aveau supapă, iar presiunea aerului scădea rapid. În 1930, mingile erau încă departe de pielea rotundă pe care o cunoaștem astăzi, iar același lucru s-a întâmplat și la următoarele Cupe Mondiale.

La Cupa Mondială din 1934 din Italia a fost prima dată când s-a folosit o minge care nu era din piele. Modelul "Federale 102" a fost fabricat din bumbac și, la fel ca modelele din 1930, nu avea supapă pentru a pompa aer.

Abia la Cupa Mondială din 1950 a fost produsă pentru prima dată o minge cu supapă. În următoarele turnee au apărut și alte inovații, iar prima minge complet sintetică a fost folosită în Mexic în 1986. Dar aceasta nu a fost ultima inovație în materie de mingi de fotbal pentru Cupa Mondială.

Cupa Mondială din 1930, Uruguay - Modelele T-Model și Tiento

La prima Cupă Mondială din Uruguay au fost folosite două mingi. Niciunul dintre cele două modele nu avea o supapă, iar un sistem universal era încă departe de a fi realizat. Fără supapă, nu se putea pompa aer, astfel încât baloanele aveau întotdeauna presiuni diferite.

Cupa Mondială din 1934, Italia - "Federale 102”

Mingea "Federale 102" a fost folosită la Cupa Mondială din 1934 din Italia. La acea vreme, mingea nu era făcută din piele, ci din bumbac. Mingea are o semnificație istorică deosebită pentru Italia, care a câștigat Cupa Mondială pe teren propriu, grație victoriei cu 2-1 din finala cu Cehoslovacia.

Cupa Mondială din 1938, Franța - "Allen”

La Cupa Mondială din Franța, patru ani mai târziu, câștigătoarea a fost din nou Italia. Mingea "Allen" a fost folosită la acest turneu final. Balonul a fost confecționat manual și avea inscripția "Coupe Du Monde", ceea ce înseamnă Cupa Mondială în limba franceză.

Cupa Mondială din 1950, Brazilia - "Superball Duplo T”

Nu numai că mingea de la Cupa Mondială din 1950 a avut un nume impresionant, dar a adus și o adevărată inovație. Mingea folosită la turneul final din Brazilia a avut pentru prima dată o supapă, astfel încât toate mingile folosite să poată fi aduse la aceeași presiune a aerului. Mingea a fost asamblată din 12 piese cusute manual.

Cupa Mondială din 1954, Elveția - "Swiss World Champion” (Campionul mondial elvețian)

Mingea nu și-a respectat numele în 1954, deoarece Germania a devenit campioană mondială. Citatul legendar al lui Sepp Herberger datează tot din acest an și, într-adevăr, mingile au devenit din ce în ce mai rotunde. Baloanele denumite ”Campionul mondial elvețian” erau confecționate din piele tăbăcită și aveau o culoare mult mai deschisă decât predecesoarele sale.

Cupa Mondială din 1958, Suedia - "Top Star”

Mingea pentru Cupa Mondială din Suedia nu a avut nicio inovație majoră față de predecesoarea sa. "Top Star" a fost confecționat din piele de vacă ușor decolorată. Mingea a fost perfectă pentru brazilieni, care au câștigat titlul în cele din urmă.

Cupa Mondială din 1962, Chile - "Mr. Crack

La Cupa Mondială din 1962, din Chile, a existat un scandal în legătură cu mingea turneului final, deoarece "Mr. Crack", care fusese confecționată special pentru marele eveniment, era defectă. Balonul a fost realizat din panouri octogonale din piele de vacă și pierdea aer prea des în timpul jocului, astfel încât la Cupa Mondială din Chile a fost folosită din nou "Top Star" din 1958.

Cupa Mondială din 1966, Anglia - "Slazenger Challenge 4 Star”

În patria fotbalului, "Slazenger Challenge 4 Star" a fost folosită la Cupa Mondială din 1966. Mingea nu a avut prea multe inovații, dar a fost produsă pentru prima dată în diferite culori, inclusiv în roșu. Astfel, s-a putut vedea clar că mingea nu a intrat în poartă la legendara finală de pe Wembley dintre Anglia și Germania, la celebrul "gol de pe Wembley", marcat în prelungiri.

Cupa Mondială din 1970, Mexic - "Adidas Telstar Durlast"

Adidas Telstar a fost prima minge de fotbal cu douăsprezece pentagoane negre și 20 de hexagoane albe. Acest model a făcut ca telespectatorii să vadă mult mai ușor mingea pe televizoarele alb-negru.

Cupa Mondială din 1974, Germania - "Adidas Telstar Durlast"

Aceeași minge a fost folosită la Cupa Mondială din Germania, care a fost doar puțin îmbunătățită și brodată cu litere germane. De altfel, mingea a fost denumită după satelitul "Telstar".

Cupa Mondială din 1978, Argentina - "Adidas Tango Riverplate".

Această minge de fotbal era formată tot din 20 de hexagoane și 12 pentagoane, dar hexagoanele aveau o amprentă sub formă de triunghiuri. Acest lucru dădea forma unui ansamblu de douăsprezece cercuri identice.

Cupa Mondială din 1982, Spania - "Adidas Tango Espana”

Mingea pentru Cupa Mondială din 1982, desfășurată în Spania, nu a fost cu adevărat diferită de cea precedentă, dar pentru prima dată cusăturile au fost sudate industrial, și nu realizate manual.

Cupa Mondială din 1986, Mexic - "Adidas Azteca Mexico”

Mingea folosită la Cupa Mondială din 1986 în Mexic a fost o adevărată inovație. Pentru prima dată, mingea a fost complet sintetică, astfel încât a fost mai rezistentă la apă, iar manevrabilitatea în teren a fost mult mai bună în comparație cu predecesoarele sale. În cele din urmă, mingea a fost pe placul argentinienilor, care au reușit să învingă Germania în finală și să sărbătorească titlul mondial.

Cupa Mondială din 1990, Italia - "Adidas Etrusco Unico"

"Adidas Etrusco Unico" a fost folosită la a doua ediție a Cupei Mondiale din Italia. Mingea a fost numită după un popor antic din Italia, etruscii. Balonul a reprezentat următoarea etapă în dezvoltarea materialelor sintetice. A fost prima minge de meci cu un strat interior din spumă poliuretanică neagră. Mingea a fost folosită și la Jocurile Olimpice din 1992 de la Barcelona.

Cupa Mondială din 1994, SUA - "Adidas Questra”

O altă inovație a fost "Adidas Questra", prima minge cu polietilenă albă, care a asigurat un randament foarte ridicat. Sub acest strat se afla un alt rând de spumă care asigura amortizarea pentru căpăcele. Numele "Questra" provine din cuvântul englezesc "căutare a stelelor". La finalul Cupei Mondiale, Brazilia a ajuns pe podium, învingând în finală Italia.

Cupa Mondială din 1998, Franța - "Adidas Tricolore”

"Adidas Tricolore" a fost folosită la Cupa Mondială din 1998 din Franța. ”Tricolorul” a fost produs în afara Europei pentru prima dată de la Telstar Durlast și a fost considerată cea mai modernă minge de fotbal de până atunci. Balonul avea o umplutură de spumă inserată sub materialul de piele.

Cupa Mondială din 2002, Coreea de Sud și Japonia - "Adidas Fevernova"

"Adidas Fevernova" a fost folosită la Cupa Mondială din 2002. Fevernova se deosebea masiv de predecesorii săi, în special în ceea ce privește designul. Designul colorat ar fi trebuit să amintească de cultura asiatică. Fevernova are un strat de spumă sintactică, care este legat la o țesătură polimerică în trei straturi și asigură astfel o traiectorie mai precisă. În cele din urmă, brazilienii au avut cel mai precis joc cu Fevernova, câștigând finala împotriva Germaniei cu 2-0.

Cupa Mondială din 2006, Germania - "Adidas + Teamgeist"

Mingea de la Cupa Mondială a fost pusă la punct inclusiv din perspectivă științifică, deoarece spiritul de echipă "Adidas + Teamgeist" a fost dezvoltat la Universitatea Loughborough. Primul test a avut loc la Cupa Mondială U-17 din 2005 din Peru. Mingea este formată din 14 fețe, care oferă o structură extrem de rotundă. ”+Teamgeist” este opțiunea care o face rezistentă la apă și păstrează aceleași caracteristici precise chiar și în zilele ploioase.

Cupa Mondială din 2010, Africa de Sud - "Adidas Jabulani”

"Adidas Jabulani" a fost folosită la Cupa Mondială din 2010 din Africa de Sud. Mingea era compusă din opt fețe cu formă tridimensională. Numele Jabulani provine din limba sud-africană Zulu și înseamnă "fii fericit".

Cupa Mondială din 2014, Brazilia - "Adidas Brazuca"

Culorile strălucitoare ale mingii "Brazuca" sunt menite să ne amintească de bucuria de a trăi a brazilienilor. Mingea este confecționată dintr-un material special de reglare a temperaturii, adaptat special pentru condițiile climatice din Brazilia.

Cupa Mondială din 2018, Rusia - "Adidas Telstar Mechta 18"

FIFA a acordat mingea cu premiul "FIFA Quality Pro". Numele mingii a fost derivat de la predecesorii săi, mingile folosite la Cupele Mondiale din 1970 și 1974, și de la numărul 18, care reprezintă 2018. Designul lui "Mechta 18" a fost dezvoltat special doar pentru faza eliminatorie a turneului din Rusia.

Cupa Mondială din 2022, Qatar - "Al Rihla"

"Al Rihla" va fi folosită la Cupa Mondială din 2022 din Qatar. În literatura arabă, Rihla înseamnă călătorie sau jurnal de călătorie. Rămâne de văzut cui va purta noroc acest balon.