După ultimul an și mai ales după US Open revedem ce se întâmpla în anii 2000, când un Novak Djokovic, despre care se vorbea prea puțin, începea să le provoace pe superstarurile Roger Federer și Rafael Nadal.
Bineînțeles, sârbul avea să li se alăture în timp celor doi coloși în vârful ierarhiei și al recunoașterii unanime, ca fiind egalul lor. Mai mult, acum i-a depășit cel puțin la nivelul numărului de turnee câștigate.
La începutul anului 2008, Federer și Nadal erau văzuți ca fiind indiscutabil "cei doi mari" ai tenisului masculin, împărțind fiecare dintre ultimele 11 turnee de Grand Slam și dominând sportul alb.
La începutul Openului Australiei din acel an, se aștepta ca cei doi să se întâlnească în finală pentru a treia oară în patru Slamuri, însă Djokovic, al treilea favorit, a avut alt scenariu în cap, surprinzând pe toată lumea și învingându-l pe Federer, principalul favorit, în semifinale.
A fost un rezultat pe care puțini l-au anticipat și pe care puțini fani și l-au dorit, refuzându-le șansa de a asista la o finală de vis. Vă sună cunoscut?
Așa cum era Federer atunci, Djokovic este acum cel mai mare nume din circuit și - cel puțin din punct de vedere statistic - GOAT. Așa cum era Nadal atunci, Carlos Alcaraz este tânărul challenger care face furori în lume. Iar Daniil Medvedev este pentru ei ceea ce sârbul însuși a fost pentru "Fedal".
Toate discuțiile înainte de ediția din acest an a US Open se refereau la o posibilă revanșă a superbei finale de la Wimbledon dintre Alcaraz și Djokovic, iar marea majoritate a oamenilor erau încrezători că aceștia vor fi ultimii doi sportivi rămași în picioare la Flushing Meadows.
În ciuda faptului că a câștigat exact acel turneu cu doi ani înainte și că se îndrepta spre această ediție cu mai multe titluri pe suprafață dură decât oricine în 2023, puțini i-au dat o șansă serioasă lui Medvedev, așteptându-se ca acesta să piardă în cel mai bun caz în semifinale în fața lui Alcaraz, având în vedere cât de ușor îl învinsese spaniolul la Wimbledon.
Acest lucru a rămas valabil chiar și după ce rusul a jucat partide impresionante și i-a eliminat pe Alex De Minaur și pe Andrey Rublev.
Nu doar că l-a învins pe Alcaraz, ci a meritat pe deplin victoria, jucând un meci aproape perfect în care a servit excelent, a reușit câteva lovituri câștigătoare uimitoare și și-a ridicat nivelul de joc în cele mai importante momente.
Numărul trei mondial nu a putut produce din nou o astfel de magie în finală - este doar un om - pierzând în două seturi în fața lui Djokovic, dar, cu toate acestea, a arătat la New York că sârbul și Alcaraz nu trebuie să își facă griji doar unul pentru celălalt în continuare.
Medvedev a avut un 2023 excepțional, câștigând cinci titluri, și, pentru prima dată în cariera sa, a arătat bine pe toate cele trei suprafețe, câștigând Openul de la Roma pe zgură și ajungând în semifinale la Wimbledon pe iarbă.
În acest proces, el s-a distins ca al treilea cel mai bun jucător din lume, în fața unor jucători precum Stefanos Tsitsipas, Holger Rune, Casper Ruud și Jannik Sinner, fiind mult mai constant decât toți aceștia pe parcursul anului.
Djokovic a avut un sezon izbitor de asemănător în 2007, câștigând cinci titluri - dintre care patru pe hard și unul pe zgură - și terminând anul pe locul trei mondial. Cu toate acestea, nu a fost la fel de bun ca cei doi, Federer și Nadal și a rămas în umbra celor doi pe moment- și acesta este în mare parte cazul lui Medvedev acum.
Așa cum a fost odată cazul lui Djokovic, Medevev nu este la fel de iubit și nici la fel de lăudat ca actualii doi mari jucători ai sportului. Cu toate acestea, în timp ce ei vor fi cei care vor scrie cărțile de istorie care vor acoperi această epocă în anii următori, el va primi cel puțin câteva rânduri.